Posted by mar on August 14th 2005 to
17 so…am crezut la un moment dat ca acele multe, prea multe coincidente legate
de noi doi sunt un fel de semne…faptul ca il cheama ca pe varul meu, ca il cheama
ca pe ultimul baiat cu care am iesit inaintea lui si ca la inceput stateau doar
la cateva stradute distanta, faptul ca statea la numarul 12 ca mine….si inca
cateva pe care le-am uitat dar stiu ca au fost….iar dupa aia cand am aflat ca
prietenul lui stie mai multe persoane de la mine din liceu si asa a ajuns sa le
cunoasca si el (ce mica e lumea!!!!!), m-a dus cu gandul la o veche “teorie” de
a mea care m-a facut sa cred cu adevarat ca el e cel cu care trebuie sa fiu…poate
ca am gresit ca le-am luat drept semne pentru ca poate semnele nu exista si nimic
nu se intampla cu un motiv ci doar se intampla…sau poate semnele sunt ca niste
pastile pentru durere…dupa un timp li se duce efectul…. si cum n-am mai dat
peste un semn de foarte mult timp, s-a dus efectul, iar el nu mai e the right
one…for me…dar i s-a urat cu binele ATAT de repede? si ma oftic…pentru ca
eu n-am vrut sa-l stresez… si am zis sa ma intalnesc cu el doar cand zice el…si
asa cred ca a ajuns sa creada ca eu depind de ce zice el…si intr-un fel recunosc
are dreptate, dar nu in felul in care se gandeste el…nu ma invart in jurul lui
precum luna in jurul pamantului…eu pur si simplu n-am vrut sa-l stresez…daca
vrea sa ne intalnim ne intalnim daca nu nu..e totul ok!!!!!!si stiu ca ma iubi..dar
de ce ma face sa ma simt aiurea? doar zilele trecute zicea ca el traieste niste
clipe foarte frumoase “nu crezi?” si daca acum nu-mi raspunde la mesaje sau daca
ultima data cand ne-am vazut a fost indiferent…nu e pentru ca nu am eu nici
o influenta asupra lui…eu luna…dar pana si luna are o influenta asupra pamantului….e
pentru ca NU a vrut!…doar n-am intalnit eu cea mai prefacuta persoana de pe
pamant…si nu e prefacut…am simtit asta cand m-a sarutat…am simtit-o de o
luna incoace aproape zilnic…de ce? de ce? si acum sunt atat de sictirita de
tot…de faza asta, de miserupismul lui…fratiorul meu zicea ca fetele/femeile
ajung niste nenorocite din cauza celor din jurul lor si din cauza fazelor pe care
ei le fac…asta poate e primul meu pas spre transformarea mea intr-o nenorocita…cel
putin acum simt ca as putea sa fiu o adevarata “bitch”…dar mi-e teama ca asta
o sa fie doar pana cand il vad din nou…si eu doar n-am vrut sa fiu stresanta..doar
atat…si mai sunt doar 3 spatamani si se face anul…si…